Cum îmi dau seama că sunt dependent?

Acest chestionar vă va ajuta să vă dați seama dacă aveți o problemă cu consumul de alcool (mai mult…)

Tratamentul ambulatoriu al dependenței și codependenței

Tratamentul dependenței

Tratamentul adicției în regim ambulatoriu presupune prevenirea recăderilor prin intervenţii psihoterapeutice susţinute şi potențial tratament medicamentos. Programul psihoterapeutic este unul individualizat, adaptat în funcție de particularitățile și nevoile clientului, de prioritățile de intervenție terapeutică, de obiectivele personale identificate de (mai mult…)

Tratamentul rezidențial

Programele rezidențiale de scurtă durată oferă tratament intensiv continuu 24 ore/zi însă relativ scurt. Dependența este privită în contextul deficitelor sociale și psihologice ale unui individ, iar tratamentul se axează pe dezvoltarea responsabilității personale, precum și a productivității din punct de vedere social. Tratamentul este foarte structurat cu activități destinate să-i ajute pe rezidenți să examineze convingerile, concepțiile de sine și modelele distructive de comportament și să adopte noi modalități mai armonioase și constructive de a interacționa cu ceilalți  (mai mult…)

Terapie individuală

După traversarea primei etape din procesul terapeutic, dezalcoolizarea sau dezintoxicarea într-o unitate spitalicească, persoana care are o problemă de dependență are nevoie de sprijin specializat pentru a învăța cum să (mai mult…)

Psihiatrie

Dependența de o substanță – alcool sau droguri -, poate îmbolnăvi, pe langă afectarea creierului, și alte organe vitale, precum ficatul, pancreasul, sistemul digestiv. Cu toate acestea, abstinența, tratamentul medical, alimentația (mai mult…)

Grupuri de suport

O altă verigă importantă în tratamentul dependențelor este reprezentată de terapia de grup, prin grupuri de suport formate din persoane cu o problemă de dependență, pacienți ai clinicii. (mai mult…)

Servicii gratuite

Pentru ambulatoriu

– managementul cazului

– sesiuni de follow-up – monitorizarea telefonică după încheierea terapiei la 1 lună, 3 luni, 6 luni și 1 an (mai mult…)

Educație pentru confort
Educația pentru confort reprezintă un concept ce înglobează atât informația de care ai nevoie cât și metodele prin care te poți dezvolta personal. Este despre bunăstarea fizică și emoțională de care ai nevoie în toate aspectele și în toate perioadele vieții.

(mai mult…)

Programe pentru companii

Te confrunți cu probleme de comunicare internă în compania ta? Sau simți că echipa ta nu mai lucrează cu aceeași pasiune ca în alți ani? Suntem aici să găsim împreună soluții. (mai mult…)

Despre noi

Nou!  Am deschis noul nostru punct de lucru din Câmpulung Moldovenesc, pe strada Calea Bucovinei nr 75 A, Apart 58, sc. D, bl. 5.

Înființate în anul 2015, Clinica Aliat Suceava și Clinica Rezidențială Aliat Suceava sunt cele mai noi clinici pentru tratamentul adicțiilor deschise în județul Suceava.

Clinica ALIAT Suceava este cea mai nouă clinică de tip ambulatoriu, pe plan local, pentru tratamentul dependențelor de alcool, droguri, internet, jocuri de noroc, pornografie, tulburări de alimentație. Serviciile clinicii, oferite persoanelor care suferă de dependență, sunt concepute după un model de terapie integrată, concretizate prin pachete de servicii de psihoterapie și servicii psihiatrice, în regim ambulatoriu, cu o echipă multidisciplinară de specialiști. (mai mult…)

Valorile noastre

FLEXIBILITATE

Este important să respectăm individualitatea fiecărei persoane și să o ajutăm să devină mai bună, în armonie cu ceea ce vrea să facă sau să devină.

ADAPTIBILITATE

Programele noastre sunt personalizate; ne mobilizăm să fim alături prin terapie potrivită fiecărei probleme și recreăm planuri de intervenție și de terapie.

ASCULTAREA ȘI ATENȚIA

Reprezintă fundamentul misiunii noastre; explorăm împreună cu fiecare persoană, universul sau individual

INOVAȚIE

Reprezintă fundamentul misiunii noastre; explorăm împreună cu fiecare pas adăugăm metodelor clasice impactul terapiilor revoluționare; important este să îndrăznim să depășim normele tradiționale și să răspundem provocărilor cu care se confruntă omul de azi, persoana, universul sau individual

Dependențe

DEPENDENȚA DE ALCOOL

DEPENDENȚA DE ALCOOL

Problematica consumului de alcool în România, prin creșterea numărului de persoane care au o problemă legată de uzul de alcool și prin intervalul de vârstă în scădere accelerată în ultimii ani, atrage tot mai mult îngrijorarea specialiștilor din domeniul sănătății. În prezent, România se află pe locul cinci în topul țărilor cu numărul cel mai mare de consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a Organizației Mondiale a Sănătății.

De altfel, una din cele mai dese întâlnite probleme de dependență în țara noastră și cu efecte extrem de nocive asupra organismului și creierului este dependența de alcool. 

Cum se manifestă dependența de alcool?

În cursul dezvoltării dependenței etanolice, persoana începe prin creșterea cantității și frecvenței consumului de alcool și prin a petrece tot mai mult timp în situații de consum, ajungând să dezvolte în timp un comportament de consum compulsiv. Apar astfel toleranța și sindromul de abstinență etanolică, elementele cheie care definesc dependența de alcool. Toleranța se referă la creșterea în timp a cantității și frecvenței consumului de alcool pentru a (mai mult…)

DEPENDENȚA DE DROGURI

DEPENDENȚA DE DROGURI

Mulți oameni nu înțeleg cum unii dintre semenii lor ajung să fie dependenți de droguri. Pot crede că celor dependenți le lipsesc principiile morale ori voința și că ar putea să se oprească doar alegând această opțiune. În realitate, adicția este o boală complexă și de cele mai multe ori este nevoie de ceva mai mult decât voința puternică și buna intenție. Drogurile modifică chimia creierului astfel încât devine foarte dificil să renunți la ele chiar dacă îți dorești. Din fericire există tratamente eficiente care-i pot ajuta pe ce-și doresc să se recupereze și să ducă o viață departe de droguri.

Ce este dependența de droguri?

Dependența este o boală cronică caracterizată de căutarea și folosirea compulsivă a drogului, dificil de controlat, chiar dacă are consecințe nefaste. Decizia inițială de a consuma droguri este voluntară pentru majoritatea oamenilor, dar folosirea repetată duce la modificări în creier care pune la grea încercare autocontrolul și dorința imperioasă de a consuma. Aceste modificări pot fi persistente, de aceea adicția este considerată o boală cu rată mare de recădere – riscul de a consuma din nou droguri este foarte mare chiar și după ani de abstinență. Se întâmplă să apară alunecări și recăderi însă asta nu înseamnă că tratamentul nu funcționează, ci ca în orice boală cronică tratamentul trebuie continuat și adaptat în funcție de răspunsul și evoluția pacientului.

Majoritatea drogurilor afectează “circuitul de recompensă” al creierului invadând-l cu dopamină. Acest sistem de recompensă controlează abilitatea corpului de a simți plăcere și motivează persoana să repete comportamentul. Pe măsură ce persoana continuă să consume droguri, creierul se adaptează excesului de dopamină și răspunsul nu mai este la aceeași intensitate. Astfel apare toleranța și cantitatea de drog consumată devine mai mare pentru a obține un efect mai puternic. În același timp se obține mai puțină satisfacție din activitățile care altădată erau plăcute (activități sociale, mâncare etc.). Folosirea îndelungată produce modificări atât de puternice în creier încât afectează funcționarea învățării, judecății, luarea deciziilor, memoriei, comportamentului și adaptarea în situații stresante. Deși își dau seama de consecințele grave ale consumului de droguri, mulți oameni continuă să-l folosească, aceasta fiind chiar esența adicției.

De ce unii omeni ajung dependenți și alții nu?

Un singur factor nu poate fi considerat factor determinant în adicție ci o combinație de factori influențează adicția. Cu cât sunt mai mulți factori de risc implicați cu atât crește probabilitatea de a consuma droguri și de a ajunge dependent. Moștenirea genetică, sexul, etnia, prezența altor afecțiuni psihice pot ridica riscul de a consuma și de a ajunge dependent. De asemenea, mediul în care se dezvoltă persoana are o importanță majoră în îndreptarea către comportamentele adictive. De la familie la grupul extins, statusul economic și în general calitatea vieții la dinamica de cuplu, stresul, abuzul fizic și emoțional, expunerea prematură la droguri – toate acestea își pun amprenta pe comportamentul persoanei. Factorii genetici și cei de mediu pot interacționa cu stadiile critice ale vieții și cresc riscul de dependență. Chiar dacă a lua droguri la orice vârstă poate duce la adicție, cu cât mai devreme se începe consumul drogului cu atât mai repede va progresa spre adicție. O categorie foarte expusă și vulnerabilă sunt adolescenții, vârsta de început a consumului coborând foarte mult în ultimii ani.

Poate fi dependența vindecată ori prevenită?

Ca și alte boli cum sunt diabetul, astmul și bolile cardiace, adicția nu este o boală ce se poate complet vindeca, dar este tratabilă și poate fi ținută sub control. Oamenii care sunt în recuperare sunt în risc de recădere pentru ani de zile și chiar pentru toată viața.

Cercetările arată că tratamentul combinat – medicamentos și psihoterapeutic asigură o rată de succes mare pentru majoritatea pacienților. Fiind o boală complexă, necesită tratament complex, combinat și adaptat în funcție de nevoile fiecărui pacient. Implicarea întregii familii are o importanță majoră în evoluția recuperării pentru a înțelege ce se întâmplă cu cel dependent și pentru a-l putea ajuta pe el și pe ei înșiși. Drumul spre schimbare este adeseori anevoios cu alunecări și recăderi și sprijinul celor din jur este foarte important. Împreună – terapeutul, grupurile de suport, familia, prietenii, colegii și întreaga comunitate pot ajuta la recuperare facând drumul spre schimbare mai lin.

Cum este descrisă dependența?

  • “lipsă de control”
  • “o tăiere, o întrerupere a legăturilor”
  • “boală-dedublare-evadare”
  • “scurtcircuitare a relațiilor”
  • “nevoia de a umple ceva”
  • “fuga de realitate și de sine”
  • “nu poți fără”
  • “îți ocupă mare parte din timp și atenție”
  • “neglijezi toate lucrurile care odată îți făceau plăcere”
DEPENDENȚA DE JOCURI DE NOROC

DEPENDENȚA DE JOCURI DE NOROC

Dintr-o primă perspectivă, jocurile de noroc sau așa-zisul gambling, fie că vorbim despre poker, black jack, ruleta, pariuri sportive, la casino sau online, pot fi privite ca o formă acceptată social de divertisment sau de a face ceva incitant, de ”a-ți încerca norocul”.

Cu toate acestea, riscul ca practicarea excesivă, abuzivă a jocurilor de noroc să determine pierderea controlului asupra acestui comportament, cu numeroase consecințe negative în toate domeniile vieții, este unul ridicat, care trebuie luat în considerare.

Când jocul de noroc devine patologic și o problemă de dependență?

Dependența de jocuri de noroc este o tulburare legată de controlul impulsurilor. O persoană cu dependență de jocuri de noroc nu poate rezista impulsului de a juca, chiar dacă după un timp devine conștientă de consecințele negative asupra sa, a familiei, asupra serviciului, bunăstării sale generale etc. Individul simte o senzație crescândă de tensiune sau de excitație înainte de a juca, pentru ca apoi să simtă plăcere, gratificație sau ușurare în timpul jocului. (mai mult…)

DEPENDENȚA DE TUTUN

DEPENDENȚA DE TUTUN

Tutunul sau nicotina este un drog care creează dependență, iar renunțarea necesită schimbări complexe de comportament, deloc ușoare. Dincolo de dorința de a fuma care însă se remite tot mai mult după aproximativ două săptămâni de la ultima țigară fumată, rămân obiceiurile asociate cu fumatul – cafeaua de dimineața, berea cu prietenii, pauzele de la serviciu și discuțiile dintre colegi, momentele de stres. Acești stimuli creează în timp asocieri puternice, care întăresc comportamentul fumatului și astfel pot influența reluarea lui.

Renunțarea la fumat poate fi extrem de dificilă, pentru că pe lângă dependența în sine de substanța adictivă – nicotina, există și numeroase temeri, credințe eronate și mituri care mențin comportamentul adictiv și îngreunează vindecarea, oprirea consumului nicotinic.

 Care sunt miturile legate de dependența de tutun?

Un mit legat de dependența de tutun care menține adicția și îngreunează oprirea comportamentului este dat de însăși credința persoanei că.. nu este dependentă de fumat! Că se poate lăsa oricând, că fumează din plictiseală, că poate sta și o lună fără să fumeze! În realitate, dependența de nicotină este mai rapidă, mai periculoasă pentru organism și mai dificil de combătut decât alte substanțe, precum heroina, și similară ca putere adictivă cocainei și metamfetaminei. Instalarea dependenței de fumat, și prin urmare și tratamentul acesteia, este strâns legată de eliberarea de dopamină și de satifacția resimțită de fumător pe termen scurt legată de fumat. În timp, se instalează un ciclu al dependenței de nicotină, începând cu absorbția rapidă a nicotinei care ajunge la creier în 10-15 secunde și determină creșterea eliberării de dopamină. Dopamina conferă o stare de plăcere și calm (sistemul de recompensă al fumătorului). Mai departe, scăderea nivelului de dopamină între țigări, între episoadele de fumat, determină simptome de iritabilitate și distres caracteristice sevrajului, ceea ce va face ca fumătorul să simtă nevoia imperioasă de nicotină pentru a reinduce starea de plăcere și de calm. Consumul cronic de nicotină determină desensilizarea receptorilor nicotinici din creier (apariția toleranței), care atrage cu sine scăderea mai rapidă a nicotinei din sânge și apariția mai puternică a dorinței de a fuma pentru eliberarea de dopamină și resimțirea stării plăcute, creând astfel dependența de nicotină. Prin urmare, în momentul încercării de a renunța la acest viciu fumătorul se confruntă cu o dorință copleșitoare de a continua să fumeze. Apariția sevrajului nicotinic apare la aprox. 2-3 ore de la ultima doză și atinge apogeul în 2-3 zile, manifestându-se prin simptome precum anxietate, stare de depresie, dureri de cap, stare de amețeală, resimțirea nevoii acute de a fuma, neliniște, iritabilitate, nervozitate și frustrare, dificultăți de somn și de concentrare, stare de oboseală, creșterea apetitului alimentar, scăderea tensiunii arteriale.

Un alt mit este legat de atracția de a fuma, din curiozitate, în rândul tinerilor – o singură țigară nu poate dăuna! De fapt, în cazul tinerilor probabilitatea de a dezvolta rapid dependență de nicotină este mai mare. Potrivit unor statistici, în România peste 20% dintre adolescenții cu vârsta curpinsă între 13 și 15 ani fumează zilnic. Tinerii aosciază fumatul cu ideea de a fi cool, cu apartenența la grup sau cu maturitatea. Numai că deseori de la prima țigară, fumată din curiozitate sau din dorința de a fi cool, se ajunge la dependența de nicotină. Mare parte a fumătorilor adulți, care se confruntă cu dificultăți mari în dorința de a renunța la fumat, au început să fumeze în timpul adolescenței.

Privitor la renunțarea la fumat, una din cele mai răspândite credințe este aceea că renunțarea la fumat duce la creșterea în greutate. Această credință este parțial adevărată. Renunțarea la fumat este resimțită ca un gol, o pierdere emoțională. De aceea unele persoane tind să mănânce mai mult sau mai des, asemeni unei încercări de umplere. De asemenea, neliniștea, distresul emoțional cauzat de dorința de a fuma și interdicția acestei acțiuni prin decizia de a renunța este tot un motiv care transformă comportamentul alimentar într-un înlocuitor capabil să reducă distresul, să dea starea de bine, de confort emoțional. Dincolo de aceste aspecte, nu există o legătură directă la nivelul organismului între renunțarea la fumat și creșterea în greutate. În plus, îngrășarea favorizată de renunțarea la fumat nu este una semnificativă și poate fi rezolvată prin menținerea unei alimentații sănătoase și prin efectuarea de exerciții fizice, efecte secundare mult mai puțin supărătoare decât cele cauzate de fumat.

Alt mit este legat de credința declanșării depresiei pe termen lung după renunțarea la fumat. In realitate, de cele mai multe ori, depresia este adesea deja instalată, înainte ca persoanele în cauză să se lase de fumat, ca efect al dependenței. Este adevărat că în cazul persoanelor care au suferit de depresie înainte de a se apuca de fumat sau în timpul fumatului, este posibil să se intensifice starea de tristețe după renunțarea la tutun. Insă, în ambele cazuri, depresia trebuie tratată în mod corespunzător, de profesioniști. Continuarea fumatului pe baza acestei temeri nu va face decât să agraveze atât starea de depresie cât și dependența propriu-zisă.

De asemenea, mulți fumători ajung să spună: ”Ce rost mai are să mă las? Fumez din adolescență. Dacă e să mă afecteze, deja e prea târziu!”. Fals! Beneficiile renunțării la fumat sunt unele evidente, indicate de concluziile numeroaselor cercetări cu privire la fumat: la orice vârstă, renunțarea la fumat poate crește speranța de viață, iar problemele de sănătate date de fumat se ameliorează semnificativ în urma încetării comportamentului adictiv.

De ce e o dependență atât de greu de combătut?

Dependența de nicotină este motivul principal pentru care unor fumători le este foarte greu să renunțe. Apariția stărilor neplăcute de sevraj face deseori ca fumătorul să reia consumul de nicotină. În același timp, disponibilitatea drogului și faptul că este o dependență acceptată, nestigmatizată social precum dependența de alcool sau de alte substanțe, întărește comportamentul adictiv și îngreunează renunțarea.

În timp ce unii fumători reușesc să renunțe singuri la fumat și să nu se reapuce, cu ocazia unei răceli mai grave sau a unei afecțiuni respiratorii, cu ocazia unei recomandări medicale competente și ferme, sau pur și simplu în urma unei inspirații de moment, aproape divine (”Într-o dimineață mi-am spus – Gata, mă las de fumat. Am aruncat toate țigările și nu am mai fumat niciodată.”), majoritatea persoanelor fumătoare au dificultăți în a face față stării de disconfort intens indusă de sevrajul psihic și fizic, precum și în ruperea legăturilor emoționale, comportamentale și sociale asociate fumatului. Pentru că o verigă importantă în adicția de tutun care face ca renunțarea la fumat să fie dificilă pentru unele persoane este dată de componenta psiho-comportamentală a adicției, respectiv asocierea fumatului cu anumite acțiuni, emoții sau reacții: gestul în sine, obieciul, plăcerea, învățarea unei reacții la stres, asocierea fumatului cu băutul cafelei, încheierea unei mese copioase, consumul de alcool sau luarea unei pauze de la muncă.

De asemenea, la fel de importantă în tablolul adicției de nicotină este latura socială, respectiv imaginea de sine în raport cu societatea și ceea ce fumătorul primește pe plan social de la fumat. Discuțiile cu prietenii la o țigară, dorința de a fi acceptat în grup, de a fi considerat cool, la modă, de a-și calma anxietatea și a se simți mai relaxat, sunt tot atâtea aspecte care trebuie abordate în momentul luării deciziei de a renunța la fumat.

În același timp, statisticile arată că abstinența de la fumat pe termen lung este scăzută în rândul fumătorilor care încearcă să renunțe singuri (doar 3%-5% din fumători reușesc să mențină abstinența), majoritatea reluând fumatul în primele 8 zile. Prin urmare, în cazul persoanelor care întâmpină dificultăți în a menține abstinența nicotinică este indicată apelarea la ajutor specializat pentru stabilirea unui plan de intervenție terapeutică complexă. Tratamentul dependenței de tutun presupune sprijinul psihologic și medical, acordat persoanei care dorește să renunțe la fumat astfel încât să mențină abstinența, să descopere beneficiile acestei decizii, să identifice și să abordeze aspectele care o făceau să reia consumul, să dezvolte strategii pentru a face față situațiilor de risc pentru fumat. Totodată. posibilitatea unor ședințe de terapie de grup, unde persoanele să poată împărtăși schimbările făcute, dificultățile întâmpinate, să învețe strategii și să primească consiliere se poate dovedi un ajutor valoros.

Totodată, dependența de fumat apare de cele mai multe ori în combinație cu alte dependențe (alcool, droguri, internet, jocuri de noroc, tulburări de alimentație etc.), astfel încât intervenția terapeutică trebuie adaptată în funcție de nevoile și particularitățile persoanei, de severitatea problemei de dependență.

Cum se comportă bărbații și femeile în raport cu ea?

În privința diferențelor dintre sexe în legătură cu fumatul și dependența de tutun, statisticile pentru țara noastră în anul 2011 (conform GATS – Studiu Global asupra Tutunului la Adulți) arată că prevalența fumătorilor curenți a fost în mod deosebit crescută la bărbați comparativ cu femeile (37.4 %, respectiv 16.7%), în rândul a aproximativ 4.85 de milioane de români care fumează, zilnic sau ocazional. Aceste statistici indică faptul că numărul bărbaților fumători este de două ori mai mare decât numărul femeilor fumătoare, cu toate că a fost observată în ultimul deceniu o creștere semnificativă a numărului de femei fumătoare.

Medicii sunt îngrijorați de numărul în creștere al femeilor care fumează, considerând că tutunul le afectează mai mult, mai ales dacă sunt și mame. De asemenea, fumatul în timpul sarcinii poate duce la grave probleme ale nou-născutului sau chiar la apariția malformatiilor.

Pe de altă parte, femeile sunt mai motivate și încearcă să renunțe la fumat într-un procent mai ridicat comparativ cu bărbați, însă totodată le este mai greu să reușească efectiv să renunțe la fumat. Multe femei care fumează renunţă la acest viciu în timpul sarcinii, însă se reapucă de el după ce au născut. Studiile de specialitate au demonstrat că în timp ce femeile sunt mai motivate să renunţe la fumat, au mai puţine şanse de reuşită decât bărbaţii pentru că încrederea lor în șansa de reușită este mai mică, iar tutunul joacă un rol diferit în viața lor. Specialiștii consideră că fluxul crescut de femei care au devenit fumătoare se poate datora dorinței acestora de a-și exprima astfel puterea, autoritatea. De asemenea, multe din femeile adulte care fumează ocupă funcții de conducere sau au un statut social ridicat, ceea ce le oferă încredere în sine, putere de a concura cu bărbații, de a se putea impune.

TULBURĂRI DE ALIMENTAȚIE

TULBURĂRI DE ALIMENTAȚIE

Tulburările de alimentație descriu comportamente restrictive și/sau abuzive care afectează deopotrivă femeile și bărbații. Relația cu mâncarea se poate schimba în sensul preferințelor alimentare, uneori mâncând mai sănătos, iar alteori nu, sau mâncând mai mult ori pierzând apetitul. Fluctuațiile sunt firești, însă atât timp cât nu se trece în extreme.

Manualul de diagnostic și statistică a Tulburărilor mentale (DSM) al Asociației Americane de Psihiatrie descrie următoarele tipuri de tulburări alimentare:

  • Anorexia nervoasă
  • Bulimia nervoasă
  • Hiperfagia
  • Alte tulburări alimentare

Tulburările alimentare nu sunt doar despre mâncare, ele au de cele mai multe ori legatură cu lucrurile dificile din viață, iar concentrarea pe mâncare ascunde problema reală.

Anorexia nervoasă (mai mult…)

DEPENDENȚA DE JOCURI VIDEO

DEPENDENȚA DE JOCURI VIDEO

Cine ar fi putut crede că jocurile video pot deveni o tulburare de sănătate mintală? Există un proiect al celei de-a 11-a actualizări a Clasificării Internaționale a bolilor și problemelor de sănătate (ICD–11) a Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) care include acum dependența de jocuri video.

Dependența de jocuri video se caracterizează prin:

  • model de comportament de joc persistent sau recurent (jocuri digitale sau video) care poate fi online (internet) sau offline;
  • creșterea priorității jocului în măsura în care celelalte activități și interese sunt neglijate;
  • continuarea comportamentului de joc în ciuda apariției unor consecințe negative.

Modelul de comportament este suficient de grav pentru a avea ca rezultat deteriorări semnificative în domeniile vieții – personal, familial, social, educațional, ocupațional sau în alte domenii de funcționare. Comportamentul de joc poate fi continuu sau episodic și recurent. Ca acest diagnostic să poată fi stabilit trebuie să aibă caracteristici evidente pe o perioadă de 12 luni deși durata poate fi redusă dacă toate cerințele de diagnostic sunt îndeplinite și simptomele sunt severe. (Sursa: icd.who.int) (mai mult…)

DEPENDENȚA DE PORNOGRAFIE

DEPENDENȚA DE PORNOGRAFIE

Potrivit TopTenReviews, în fiecare secundă, mai mult de 3000 de dolari sunt cheltuiți pentru conținutul pornografic de pe internet, 28.258 de utilizatori vizionează astfel de imagini și 372 de utilizatori caută filme și fotografii pentru adulți.

În spatele acestor statistici se ascunde un fapt mai puțin cunoscut: dependența de pornografie pe internet este o boală, una dintre cele mai frecvente forme de dependență sexuală.

Creșterea accesibilității materialului pornografic explicit în mediul online în ultimii ani a contribuit la creșterea prevalenței dependenței de material pornografic. Dependența de pornografie reprezintă preocuparea problematică în legătură cu imaginile cu caracter sexual, care mai departe cauzează probleme semnificative în viața utilizatorului.

În general, sunt luate în considerare trei criterii principale pentru diagnosticarea dependenței de pornografie: (mai mult…)

Evenimente

 

Testimoniale

M-am apucat de jocuri de noroc pentru că nu aveam o ocupaţie. Eram plictisit. Dar nu mai fac asta, cel puţin după recuparea de la clinică. Sper că nu ma mai apuc… Am activităţi mult mai importante de făcut.  Lipsa de ocupaţie m-a dus acolo, câteodată, evadarea din lumea mea, de multe ori lipsa banilor mulţi din buzunar. Acum mi-am dat seama (mai mult…)

G.A, pacient

G.A, pacient

Am început să beau alcool după ce am terminat facultatea şi am mers la locul de muncă – un  dispensar medical comunal într-o zonă viticolă. Azi unul, mâine altul, am intrat în anturajul iubitorilor de alcool. Avem 26 de ani şi o construcţie fizică bună. (mai mult…)

V.A, pacient

V.A, pacient

„Am cunoscut-o pe Alina Ciupercovici anul trecut, într-un infotrip la Dorna Arini. Ce să spun? Că poate conduce cu eficiență o clinică pentru recuperarea celor dependenți? Asta e evident. Că e un terapeut bun? Și asta e evident, din faptul că majoritatea foștilor pacienți ai clinicii rămân… foști. Că e un om cald, cu umor și simpatic? Asta e de la sine înțeles pentru cei mai mulți din prietenii vechi și noi. (mai mult…)

Iuliana Alexa, redactor-șef Psychologies

Iuliana Alexa, redactor-șef Psychologies

Alina Ciupercovici: emoțional și cerebral, în combinația perfectă

Sunt oameni care ne plac și oameni care nu ne plac. Așa, spontan, din motive adânc ascunse în subconștient. Pe urmă, desigur, găsim o mulțime de motive raționale ca să ne justificăm. Sunt, peste toate acestea, oameni care ne fascinează. Alina m-a fascinat din prima clipă. (mai mult…)

Mihaela Serea, jurnalist revista Avantaje

Mihaela Serea, jurnalist revista Avantaje

Pentru mine, Alina Ciupercovici este, în primul rând, un om care-și cunoaște meseria foarte bine și care știe să abordeze problemele pe care le ai. Este riguroasă si intransigentă atunci când este vorba de a respecta reguli sau principii de colaborare și de tratament. Știe să discute cu toți pacienții, indiferent de pregătirea acestora. Ceea ce am (mai mult…)

Corneliu, pacient

Corneliu, pacient

Video

ONG

Galerie

15-din-locuitorii
Alcoolul-nu-se-digera-el
Alcoolul-nu-te-ajuta-sa
Cea-mai-mare-satisfacie
Alcoolul-ucide-o
20-din-populaia-UE
Un-om-care-are-o-problem
Creierul-reactioneaza-la
Consumul-de-marijuana
Consumul-de-alcool-duce
Cnd-consumul-de
Clienii-notri-redescoper
Cei-care-fumeaz

Contact

Adresa: str. Mihai Eminescu, nr. 10, et. 2, cod postal 720183, Suceava ; Program: Luni - Vineri 10:00 - 20:00 ; Sambata 10:00 - 16:00 Telefon: 0720 863 222 / 0744 285 178

[recaptcha]

Map

clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.