Cum faci economie socială cu fonduri europene

„Am observat cu plăcere impactul pe care îl are rezidenţa asupra clienţilor noştri. Câtă linişte şi lumină se văd în ei după câteva zile… cum se modifică somnul… cum apare pofta de mâncare… şi dorinţa de a socializa cu ceilalţi din grup. Cât de important este grupul ca suport în procesul de dezvoltare personală. Cât de bine este să mănânci eco, să discuţi despre problemele tale de sănătate cu asistentul medical care este în trening, nu în halat alb, şi cât de important este să îţi depăşeşti limitele fizice şi să îţi limpezeşti mintea prin terapia sportivă şi traseele montane.”

 

Sunt rezultatele obţinute de echipa multi- disciplinară implicată într-unul dintre proiectele ALIAT în care tratamentul adicţiilor se realizează în regim rezidenţial – un element de relativă noutate în România.

interviu cu Alina-Laura Ciupercovici, Coordonator Regional ALIAT (Alianţa pentru Lupta Împotriva Adicţiilor şi Toxicomaniilor), Manager Clinica Aliat Gama şi Clinica Rezidenţială Aliat Pojorâta

Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor este o asociaţie de profesionişti în domeniul sănătăţii mintale, fondată în 1993, formată din psihiatri, psihologi, psihoterapeuţi, asistenţi sociali şi asistenţi medicali, care dezvoltă programe la nivel naţional pentru prevenirea şi tratamentul dependenţelor. În cadrul proiectului „Întreprinderi sociale pentru servicii integrate în domeniul dependenţelor de substanţe”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6, „Promovarea incluziunii sociale”, ALIAT a lansat două centre rezidenţiale şi 4 clinici, în diferite zone geografice.

Aveţi o îndelungată experienţă ca asistent social. Ce v-a atras spre această profesie?

Da, profesez din 2003, imediat după ce am absolvit Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii Babeş Bolyai din Cluj. Cred că a fost o alegere bazată pe dinamica acestei profesii şi pe credinţa mea că se pot schimba în bine atitudinile oamenilor cu care interacţionăm. În timp, cariera mea a îmbrăcat şi alte faţete, am devenit psihoterapeut, trainer, am coordonat proiecte de economie socială şi nu numai, totul pornind de la o dorinţă de implicare şi responsabilitate socială.

Cum aţi ajuns să lucraţi, să vă implicaţi, în domeniul dependenţelor?

Dependenţele sau adicţiile sunt o veche dragoste, dacă pot spune aşa. Am început să fac voluntariat, încă din facultate, într-o policlinică ce oferea servicii alternative de tratament persoanelor cu probleme de consum de alcool şi familiilor acestora. Am fost îndrumată de profesorul Baican, faţă de care simt nevoia să-mi exprim recunoştinţa pe această cale, să merg pe acest drum. Lucrarea mea de licenţă şi o mare parte dintre specializările ulterioare sunt în domeniul adicţiilor de substanţe. Ulterior, m-am angajat într-un spital de psihiatrie, unde mai profesez şi acum, loc în care am avut posibilitatea de a întâlni o cazuistică complexă şi de a conştientiza cât de importante sunt serviciile de post-cură în adicţii pentru menţinerea abstinenţei. Întotdeauna am considerat că acest domeniu este o Cenuşăreasă a serviciilor de sănătate mintală şi publică din România, dar că problemele legate de adicţii sunt complexe şi că va fi nevoie de servicii specializate de intervenţie şi tratament. Începând cu anul 2005 şi până în prezent am avut privilegiul de a vedea, în alte ţări din Europa, cum funcţionează, integrat, serviciile complementare de tratament în adicţii. Toate modelele de bună practică pe care le-am întâlnit m-au făcut să cred că şi în România se poate crea o reţea de servicii pentru consumatorii de alcool şi droguri care să răspundă nevoilor lor de tratament şi integrare.

Dintre multiplele proiecte profesionale şi calificări obţinute de-a lungul timpului, care consideraţi că a fost cea mai provocatoare şi v-a adus cele mai multe satisfacţii până în prezent?

Cea mai mare provocare a fost deschiderea şi managementul celor două clinici ALIAT din judeţul Suceava, pe care le coordonez în prezent. Şi cu cele mai multe satisfacţii.

Cum s-a realizat întâlnirea dumneavoastră cu ALIAT şi ce credeţi că v-a recomandat în preluarea activităţii de coordonare a două dintre clincile şi centrele deschise de Alianţă în ultimul an, parte din prima reţea naţională de tratament integrat al adicţiilor?

Colaborarea mea efectivă cu ALIAT a început în 2012, prin deschiderea Centrului ALCOINFO din Câmpulung Moldovenesc, judeţul Suceava, centru care oferă servicii de consiliere şi intervenţie scurtă consumatorilor de alcool şi familiilor acestora în comunitate şi în prezent. De asemenea, colaborez încă din 2005 cu Dr. Eugen Hriscu, Directorul Ştiinţific ALIAT, care a avut rolul unui mentor, şi cu alţi colegi din ALIAT, cu care am discutat despre nevoia unei reţele de servicii integrate în domeniul adicţiilor. Implicarea mea s-a concretizat în câteva idei pe care le-am avut legate de serviciile de tratament şi reintegrare socio-familială a consumatorilor, pe care le-am discutat cu colegii mei în faza de scriere a proiectului, iar ulterior am preluat partea de coordonare şi de implementare a proiectului pentru cele două clinici deschise în judeţul Suceava. Cred că profesionalis- mul, perseverenţa şi atitudinea orientată spre rezolvarea problemelor sunt principalele calităţi care m-au recomandat pentru coordonarea clinicilor ALIAT din Suceava.

Cui se adresează proiectul ALIAT şi ce rezultate concrete s-au obţinut până în prezent?

ALIAT – Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor – este o asociaţie de profesionişti în domeniul sănătăţii mintale, formată din psihiatri, psihologi, psihoterapeuţi, asistenţi sociali şi asistenţi medicali. Fondată în 1993, Asociaţia ALIAT este una din primele organizaţii profesionale care activează în domeniul adicţiilor, prin dezvoltarea de programe la nivel naţional pentru prevenirea şi tratamentul dependenţelor. ALIAT desfăşoară activităţi în domeniile prevenirii consumului abuziv de alcool şi droguri, tratamentului abuzului şi al dependenţei de alcool şi droguri, incluziunii sociale a persoanelor dependente de alcool şi droguri, instruire pentru profesioniştii care activează în domeniul adicţiilor, prevenirii HIV / SIDA / Hepatită B, C în rândul consumatorilor de droguri, lobby şi advocacy, cercetare. Rezultatele semnificative înregistrate de ALIAT de-a lungul timpului includ prima formare postuniversitară şi primele ghiduri de practică pentru profesioniştii în domeniul tratării dependenţelor, primul program de prevenire a infectării cu HIV a consumatorilor de droguri pe cale injectabilă, primul program de tratament pentru dependenţă de alcool desfă- şurat exclusiv online, cu peste un milion de accesări de la lansare, primele cursuri cu medicii de familie pentru detectarea precoce a dependenţei de alcool, primele intervenţii de reducere a riscurilor asociate abuzului de alcool desfăşurate în spaţii recreaţionale (la Padina şi la Vama Veche). La toate aceste programe au participat în total zeci de mii de oameni. Eforturile noastre au culminat cu derularea în prezent a proiectului „Întreprinderi sociale pentru servicii integrate în domeniul dependenţelor de substanţe”. Implementarea acestui proiect a constat în deschiderea unei reţele de clinici care oferă servicii pentru tratamentul complex, medical, psihologic şi social al persoanelor cu probleme de dependenţă: patru clinici de tratament ambulatoriu al adicţiilor, în Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Suceava, şi două centre rezidenţiale de îngrijiri integrate în localităţile Ilfov şi Pojorâta. Acestea reprezintă, din punctul meu de vedere, rezultatele concrete. Apoi, rezultatele concrete sunt reprezentate de numărul serviciilor oferite de fiecare clinică în parte şi de cele trei rezidenţe care s-au desfăşurat până în prezent în Clinica Rezidenţială ALIAT din Pojorâta.

Proiectul „Întreprinderi sociale pentru servicii integrate în domeniul dependenţelor de substanţe”, cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritară 6, „Promovarea incluziunii sociale”, a lansat două centre rezidenţiale şi 4 clinici, în diferite zone geografice. Care este principala deosebire dintre centrele rezidenţiale şi clinici şi ce servicii oferă ele?

Programele de tratament ambulatoriu oferite de clinicile ALIAT, concepute după un model de terapie integrată, vin în întâmpina- rea nevoilor persoanelor care suferă de dependenţă astfel încât să conştientizeze problema pe care o au, să primească sprijin şi tratament specializat în vederea prevenirii recăderilor şi să înveţe din nou să se integreze social fără să părăsească localitatea de reşedinţă şi fără să fie necesară întreruperea activităţilor zilnice. Tratamentul adicţiilor în regim rezidenţial reprezintă un element de relativă noutate în România. Astfel, centrele de tratament al adicţiilor situate în Pojorâta, judeţul Suceava, şi în Ilfov oferă servicii de consiliere şi sprijin specializat în sistem rezidenţial, cu posibilitate de cazare, atât pentru beneficiari, cât şi pentru familiile / apropiaţii acestora, asemenea centrelor de tratament din străinătate. Rezidenţa este un tip de intervenţie care se desfăşoară pe o perioadă determinată, de 1-2 săptămâni, şi care constă într-un program terapeutic foarte structurat şi intensiv, format din intervenţii psihologice de grup şi individuale, cu exer- ciţii de dezvoltare personală şi de mindfulness, alături de programe de terapie prin sport, care iau forma unor misiuni – trasee montane de parcurs în 1-2 zile alături de terapeutul sportiv. Totodată, însă, rezidenţa nu este un tratament de detoxifiere sau dezalcoolizare, nu este un tratament medical sau un tratament minune. Persoanele care iau un tratament prescris de un medic trebuie să se asigure că au la ele dozele necesare pentru perioada rezidenţei şi trebuie să fi trecut de perioada sevrajului. Astfel, rezidenţa este accesibilă tuturor pacienţilor care au oprit deja consumul de substanţă şi doresc să primească tratament psihologic intensiv pentru menţinerea abstinenţei şi prevenirea recăderilor. De asemenea, după încheierea rezidenţei, pacientul continuă programul de tratament în localitatea de reşedinţă, în cadrul programelor terapeutice de tip ambulator oferite în clinicile ALIAT sau în alte clinici şi servicii de sănătate mintală. A fost o provocare pentru mine şi echipa mea, dezvoltarea acestei forme de tratament – rezidenţă. Ceva nou, inovativ, reconfortant, după anii în care, în consiliere şi terapie, am întâlnit aproape exclusiv persoane aflate în faza de negare a dependenţei lor. Am văzut cât de importantă este motivaţia personală pentru schimbare şi cum se implică în terapie, ca parteneri de proces, clienţii noştri.

Am observat că rezidenţa, conceptual, funcţionează eficient dacă persoana vrea să facă o schimbare în viaţa sa. Programul terapeutic propus de noi funcţionează. Oamenii vin de la terapeuţii de la Clinica Aliat Suceava şi continuă, intensiv, procesul de conştientizare şi vindecare, după care procesul se menţine prin continuarea terapiei. Clienţii care au venit de departe, din Amsterdam, de exemplu, au fost impresionaţi de omenia cu care au fost primiţi şi de căldura echipei. Profesionalismul şi implicarea terapeuţilor din echipa multidisciplinară au avut un impact puternic asupra lor. „Nu mai sunt un drog…. sunt om, a spus ci- neva. Cred că am putere să mă vindec”. Impresionant pentru noi. Ca dificultăţi întâmpinate, amintesc, în primul rând, programul permanent al rezidenţei. Echipa a asigurat permanenţa serviciilor. Am dormit acolo, am pregătit micul dejun cu clienţii şi am antrenat şi alte abilităţi de trai independent ale beneficiarilor noştri. Ca o concluzie, procesul terapeutic a avut succes. Dacă privim din perspectiva conceptului, rezidenţa funcţionează… Clienţii au avut o evoluţie teraputică pe care am văzut-o, în alte contexte, în luni de terapie. La toate acestea au contribuit locul şi oamenii.

Funcţionează în România ideea de economie socială şi cât de sustenabilă este ea pe termen lung, când se finalizează finan- ţarea unui proiect european?

Economia socială este un concept care funcţionează la nivel european şi poate fi un real motor al dezvoltării socio-economice şi la noi, dacă ne gândim că afacerile sociale sunt o rampă pentru persoanele altfel vulnerabile, inactive şi, pe de altă parte, oferă servicii necesare comunităţii, mizând tocmai pe implicarea şi sprijinul comunităţii. Dincolo de aceste aspecte pozitive, în România lipseşte legislaţia care să favorizeze dezvoltarea reală a întreprinderilor de economie socială. Astfel, cred că întreprin- derile sociale ar trebui susţinute legislativ şi cu o politică de taxe şi impozite speciale, adaptată nevoilor de dezvoltare a acestor structuri. Pentru că nu vorbim de companii clasice, riscurile şi provocările sunt mai mari şi ţin de finanţele limitate, dar şi de personalul diferit. Aşadar, în ceea ce priveşte sustenabilitatea, cred că este destul de dificil să concurezi, ca întreprindere socială, cu firmele mari, care dispun de un alt capital. De asemenea, este important ca şi comunitatea şi societatea civilă să susţină astfel de afaceri sociale, prin achiziţionarea de produse şi servicii, înţelegând că astfel se finanţează locuri de muncă pentru persoane care fac parte din categorii vulnerabile.

Aveţi o experienţă complexă pe proiecte cu fonduri europene. Ce aţi sfătui companiile sau ONG-urile care ar lua în considerare un proiect de economie socială? Care au fost principalele dificultăţi cu care v-aţi confruntat?

Cea mai mare provocare întâlnită de noi a fost să menţinem cash flow-ul necesar dezvoltării afacerii aşa cum ne-am propus iniţial, fiind bine-cunoscute blocajele financiare generate de metoda de rambursare a fondurilor europene. Deci, o sugestie ar fi ca ONG-urile care aplică pentru un astfel de proiect să aibă pregătite sume consistente, pentru a acoperi necesităţile proiectului pe care vor să-l implementeze. O altă dificultate sau provocare a fost găsirea personalului din grupurile vulnerabile care să înţeleagă specificul acestui proiect şi să aibă resursele şi motivaţia necesare pentru a rămâne în echipa ALIAT. A treia provocare, care ţine cumva de domeniul de activitate al afacerilor noastre sociale din acest proiect, este lipsa de conştientizare, la nivelul populaţiei generale, a faptului că dependenţa este o afecţiune care se tratează. Astfel, serviciile noastre vin pe o piaţă nouă, care poate fi pregătită pentru ceea ce oferim, sau dimpotrivă, poate să respingă aceste iniţiative, considerându-le inoportune.

Cât de mare s-a dovedit a fi nevoia de tratament privind adicţiile şi ce concluzii aţi tras prin implementarea acestui proiect privind soluţii de viitor în tratamentul şi prevenirea adicţiilor? Unde se află România în prezent la acest capitol?

Deschiderea clinicilor ALIAT pentru tratamentul adicţiilor contribuie la creşterea şanselor ca persoanele care suferă de dependenţă să caute sprijin pentru problema lor şi, în acelaşi timp, la destigmatizarea acestei categorii sociale, apropo de ce vă spuneam mai înainte, de lipsa conştientizării dimensiunii acestei probleme în România. Alături de programele de tratament din clinicile ambulatorii, rezidenţa oferă un mediu sigur, organi- zat, unde persoanele cu probleme de dependenţă să îşi recâştige controlul personal, să îşi asume responsabilitatea personală pentru menţinerea sănătăţii şi să înveţe abilităţi de coping, prin care să facă faţă stimulilor asociaţi consumului. Îmbinarea tratamentului în regim ambulatoriu cu tratamentul rezidenţial ar putea asigura o îmbunătăţire semnificativă a calităţii vieţii pacientului cu dependenţă şi o mai bună menţinere pe termen lung a schimbărilor şi prevenire a recăderilor. Problematica dependenţelor în România a făcut necesară înfiinţarea la nivel naţional a unei reţele de tratament al adicţiilor, care a început cu deschiderea în câteva oraşe din România a Centrelor ALCOINFO, concomitent cu lansarea campaniilor de sensibili- zare ALCOHELP, sub egida ALIAT. România se află pe locul cinci în topul ţărilor cu numărul cel mai mare de consumatori de alcool, potrivit unei statistici recente a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (potrivit WHO – World Health Organization, iulie 2014). Totodată, România este ţara membră UE cu cea mai mare creştere a prevalenţei consumului de droguri, indicele urcând de la 1,7% în 2007, la 4,8% în 2010 şi la 7,1% în 2013. Problemele date de celelalte tipuri de dependenţe – dependenţa de jocuri de noroc, de internet, de pornografie, tulburările de alimentaţie – sunt la fel de îngrijorătoare. Dependenţa de jocuri de noroc este o tulburare cu repercusiuni semnificative asupra vieţii unei persoane, precum şi asupra relaţiilor acesteia şi poate să ducă la probleme financiare. De asemenea, dependenţa de internet şi de jocuri apare ca o încercare de a diminua emoţii negative, cum ar fi anxietatea, depresia şi singurătatea, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp. În tulburările de alimentaţie, o parte dintre manifestări, cum ar fi diminuarea capacităţii de auto-control şi angrenarea în comportamente auto-distructive, le fac foarte similare cu dependenţele. Astfel, datele înregistrate la nivel naţional referitoare la dependenţe au accentuat necesitatea serviciilor specializate de tratament al adicţiilor.

Ce înseamnă ca anvergură coordonarea celor două unităţi din cadrul proiectului ALIAT – privind numărul de angajaţi şi de beneficiari ? Este mai uşor sau mai greu de coordonat o astfel de structură decât o instituţie de stat în domeniul asistenţei sau o firma privată?

Coordonarea celor două clinici presupune o implicare activă în managementul resurselor, în special în ceea ce priveşte echipa nou formată. Este destul de dificil ca o echipă nouă să înţeleagă care este viziunea unei întreprinderi sociale, care este scopul comun şi să împărtăşească aceste aspect într-un mod colaborativ. De asemenea, nevoile beneficiarilor noştri sunt deosebit de importante şi necesită o mare atenţie, întrucât ceea ce ne reco- mandă este calitatea serviciilor oferite de noi, care se doresc a fi concurenţiale cu ale oricărei alte firme private.

A schimbat în vreun fel viaţa angajaţilor cu situaţii vulnerabile, implicarea în acest proiect?

Cred că noii angajaţi au avut destul de multe provocări pentru a înţelege dacă pot face parte dintr-o astfel de echipă, de tipul celei pe care eu o coordonez. A fost destul de dificil să găsim profesionişti care să aibă un nivel de implicare corespunzător în ceea ce priveşte viziunea şi modul de abordare a acestor job-uri cu un nivel mare de noutate.

Angajaţii care au rămas alături de noi pe parcursul implementării proiectului au înţeles care este rolul social pe care îl are o întreprindere socială şi, în plus, şi-au îmbunătăţit practicile profesionale, lucrând în echipe şi alături de supervizori, specia- lişti ALIAT cu experienţă. De asemenea, au dezvoltat un sentiment de apartenenţă care a crescut coeziunea echipei din clinicile care se află în coordonarea mea. Acest lucru s-a întâmplat chiar dacă pe parcursul acestor luni am avut dificultăţi financiare.

Ce a însemnat pentru ALIAT realizarea acestui proiect la nivel de sporire a competenţelor şi de impact social?

În prezent, ALIAT reprezintă singura organizaţie care oferă un sistem integrat de tratament al adicţiilor din România. Cred că este important să ne raportăm la acest aspect, deoarece este o structura construită în timp, cu grijă faţă de nevoile exprimate de clienţii care au venit de-a lungul anilor spre noi, vorbim de o asociaţie activă din 1993. Încercăm aşadar să răspundem nevoilor exprimate de oameni de-a lungul anilor în care am acumulat aceste experienţe. Credem că este deosebit de importantă calitatea şi eficienţa serviciilor pe care noi le oferim.

Aţi găsit receptivitate mai mare din partea beneficiarilor în Bucureşti / Ilfov sau mai degrabă în provincie? Există un profil similar sau diferenţe semnificative între beneficiarii din zonele geografice?

Se spune că nu găseşti doi oameni care să fie la fel. Nu pot face o generalizare a acestor caracteristici. Nu am făcut un studiu, deoarece eşantionul de beneficiari este prea mic până în momentul prezent pentru o cercetare, dar am putut observa că de obicei sunt contactată de către aparţinători (familii), care doresc informaţii, şi foarte rar direct de către consumator. De asemenea, serviciile cerute de către aparţinători pentru potenţialii clienţi sunt diferite în funcţie de vârstă, de tipul dependenţei şi de severitatea acesteia. Există aparţinători, în special pentru consumatorii trecuţi de 50 de ani, care doresc servicii de tip permanent, pe care noi nu le oferim. Iar beneficiarii adolescenţi şi tineri de până în 30 de ani care au accesat serviciile noastre, sunt consumatori de droguri.

Care consideraţi a fi cel mai important succes al dumneavoastă în cadrul acestui proiect şi cum vedeţi în viitor traseul dumneavoastră profesional?

Cred că cel mai mare succes este însuşi faptul că aceste clinici funcţionează. Sunt foarte fericită că am reuşit să avem deja trei rezidenţe (activităţi terapeutice de câteva zile, în care am combinat psihoterapia cu alte activităţi plăcute, cum ar fi plimbările în natură, gătitul în echipă) în Clinica Rezidenţială Aliat din Pojorâta şi că am primit reacţii calde şi motivante de la beneficiarii noştri, având în vedere noutatea acestui tip de serviciu. Cât despre traseul meu profesional – este… alături de echipa ALIAT, în aceste clinici.

 

interviu realizat de Alexandru Răducanu

credit foto: OVIDIU ŞTEFELIGĂ

*Articol publicat în Business Woman Magazine, ediţia 68

Sursa: http://www.businesswoman.ro/ro/index.php?p=articol&a=9423

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.