Raport european privind drogurile 2017: Numărul deceselor prin supradoză, în creştere pentru al treilea an consecutiv

Numărul tot mai mare al deceselor cauzate de supradoze, disponibilitatea continuă a unor noi substanţe psihoactive şi ameninţarea crescândă pentru sănătate determinată de opioidele sintetice cu potenţă mare se numără printre problemele evidenţiate marţi de Agenţia UE pentru droguri (EMCDDA) cu ocazia lansării Raportului european privind drogurile 2017: Tendinţe şi evoluţii la Bruxelles, anunţă ANA.

În prezentarea anuală, Agenţia Europenă analizează şi următoarele teme: semnele care indică creşterea disponibilităţii cocainei, evoluţiile politicilor referitoare la canabis şi consumul de substanţe în rândul elevilor. Deoarece problemele legate de droguri cu care se confruntă Europa sunt influenţate din ce în ce mai mult de evoluţiile la nivel internaţional, analiza este plasată în context global, potrivit unui comunicat al Agenţiei Naţionale Antidrog.

“Impactul problemei drogurilor continuă să reprezinte o provocare importantă pentru societăţile europene. Peste 93 de milioane de europeni au încercat un drog ilegal într-un anumit moment din viaţa lor, iar numărul deceselor prin supradoză a înregistrat o creştere pentru al treilea an consecutiv. Mă îngrijorează, în mod deosebit, expunerea tinerilor la multe droguri noi şi periculoase. În perioada 2009-2016 au fost detectate în Europa, 25 de opioide sintetice foarte puternice, din care este nevoie doar de cantităţi mici pentru a produce mii de doze, ceea ce reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare la adresa sănătăţii. Raportul european anual privind drogurile ne oferă analiza, orientările şi instrumentele necesare pentru a combate împreună această ameninţare, în întreaga Europă, nu doar pentru a proteja sănătatea cetăţenilor noştri, ci şi pentru a pune capăt profiturilor uriaşe generate de droguri, care ajung în buzunarele grupărilor de crimă organizată din Europa şi din alte regiuni.” a spus Dimitris Avramopoulos, comisarul european pentru migraţie, afaceri interne şi cetăţenie, citat de ANA.

Potrivit ANA, raportul de marţi  evidenţiază îngrijorarea legată de numărul din ce în ce mai mare al deceselor prin supradoză de droguri din Europa, care a înregistrat o creştere pentru al treilea an consecutiv. Se estimează că, în 2015, în Europa (UE-28, Turcia şi Norvegia ) s-au produs 8 441 de decese prin supradoză, asociate, în principal, consumului de heroină şi de alte opioide, ceea ce înseamnă o creştere cu 6 % comparativ cu cele 7 950 de decese estimate a fi avut loc în cele 30 de ţări în 2014. S-au raportat creşteri în aproape toate grupele de vârstă. În 2015 sunt raportate creşteri ale numărului de decese prin supradoză în Germania, Lituania, Ţările de Jos, Suedia, Regatul Unit şi Turcia. Cei 1,3 milioane de consumatori problematici de opioide din Europa se numără printre persoanele cele mai vulnerabile, potrivit raportului.

În buletinele de analiză toxicologică figurează frecvent şi opioidele utilizate în tratamentul de substituţie – în principal metadona şi buprenorfina. Cele mai recente date arată că numărul deceselor asociate consumului de metadonă a depăşit numărul deceselor asociate consumului de heroină în Danemarca, Irlanda, Franţa şi Croaţia, ceea ce pune în evidenţă necesitatea utilizării unor bune practici clinice care să prevină deturnarea acestor substanţe de la utilizarea lor legitimă.

Printre intervenţiile pentru prevenirea supradozării, se numără amenajarea unor săli pentru consumul supravegheat de droguri şi furnizarea de naloxonă (medicament care anihilează efectele supradozei de opioide) pentru administrarea la domiciliu de către consumatorii de opioide, colegii şi familiile acestora. Săli pentru consumul supravegheat de droguri funcţionează, în prezent, în şase ţări ale Uniunii Europene  şi în Norvegia (în total 78 de unităţi în cele şapte ţări).  Programe de furnizare de naloxonă pentru administrare la domiciliu există, în prezent, în nouă ţări ale EU (DK, DE, EE, IE, ES, FR, IT, LT, UK) şi în Norvegia.

Drogurile noi apar într-un ritm mai lent, dar disponibilitatea generală este încă mare

Noile substanţe psihoactive (NPS/„droguri noi”) reprezintă, în continuare, o ameninţare considerabilă la adresa sănătăţii publice în Europa. Acestea nu sunt vizate de controalele internaţionale în materie de droguri şi includ o gamă largă de substanţe sintetice, printre care canabinoizi, catinone, opioide şi benzodiazepine.

Prin sistemul UE de alertă timpurie, în 2016 a fost semnalată existenţa a 66 de noi substanţe psihoactive, care nu mai fuseseră raportate anterior – rata fiind de mai mult de una pe săptămână. Chiar dacă acest număr arată o scădere a ritmului de introducere pe piaţă a substanţelor noi,  în 2015 au fost detectate 98 de substanţe,  numărul total al substanţelor disponibile în prezent rămâne ridicat. La sfârşitul anului 2016, EMCDDA monitoriza peste 620 de noi substanţe psihoactive (comparativ cu aproximativ 350 în 2013).

Drogurile noi apar într-un ritm mai lent, dar disponibilitatea generală este încă mare

Noile substanţe psihoactive (NPS/„droguri noi”) reprezintă, în continuare, o ameninţare considerabilă la adresa sănătăţii publice în Europa. Acestea nu sunt vizate de controalele internaţionale în materie de droguri şi includ o gamă largă de substanţe sintetice, printre care canabinoizi, catinone, opioide şi benzodiazepine.

Prin sistemul UE de alertă timpurie, în 2016 a fost semnalată existenţa a 66 de noi substanţe psihoactive, care nu mai fuseseră raportate anterior – rata fiind de mai mult de una pe săptămână (figura 1.10). Chiar dacă acest număr arată o scădere a ritmului de introducere pe piaţă a substanţelor noi – în 2015 au fost detectate 98 de substanţe –, numărul total al substanţelor disponibile în prezent rămâne ridicat. La sfârşitul anului 2016, EMCDDA monitoriza peste 620 de noi substanţe psihoactive (comparativ cu aproximativ 350 în 2013).

Potrivit raportului, în Europa, încetinirea ritmului în care sunt detectate drogurile noi poate fi atribuită mai multor factori.
În unele state membre s-a creat un cadru juridic mai restrictiv, prin apariţia unor legi noi (de exemplu, interdicţii generale, controale privind substanţele generice şi analoage), în cadrul căruia este posibil ca producătorii fie mai puţin motivaţi în a se angaja într-un „joc de-a şoarecele şi pisica” cu autorităţile
de reglementare, folosind inovarea pentru a contracara controalele. Este posibil ca şi operaţiunile de aplicare a legii şi măsurile de control care vizează laboratoarele de noi substanţe psihoactive din China să fi contribuit la această încetinire.

„Cele mai recente constatări ale noastre arată că este posibil ca reacţiile faţă de noile substanţe psihoactive, cum ar fi noile legi şi măsurile luate împotriva magazinelor stradale care vând aceste produse, să fi avut impact asupra apariţiei acestor substanţe pe piaţă. Totuşi, în pofida semnelor pozitive, de încetinire a inovării de produse, disponibilitatea generală rămâne mare. Observăm că vânzările de astfel de droguri devin clandestine în mai mare măsură, tranzacţiile mutându-se în mediul online sau pe piaţa drogurilor ilegale; am asistat la apariţia recentă a unor substanţe cu potenţă mare, care au fost asociate cu decese şi intoxicaţii grave.”, a spus directorul EMCDDA, Alexis Goosdeel, citat în Raport

În 2015 s-au raportat aproape 80 000 de capturi de noi substanţe psihoactive, prin sistemul de alertă timpurie. Împreună, canabinoizii sintetici şi catinonele sintetice au reprezentat peste 60 % din numărul total al capturilor de noi substanţe în 2015 (peste 47 000). În iulie 2016, MDMB-CHMICA a devenit primul canabinoid sintetic supus unei evaluări a riscurilor de către EMCDDA, după ce prin sistemul de alertă timpurie s-au raportat efecte nocive (inclusiv aproximativ 30 de decese) asociate consumului acestui drog. Demersul respectiv a avut ca rezultat emiterea, în februarie 2017, a deciziei de a supune substanţa unor măsuri de control la nivel european.

Opioidele sintetice noi – potenţă mare şi o ameninţare crescândă la adresa sănătăţii

În Europa, ca şi în America de Nord, opioidele sintetice cu potenţă mare, care imită efectele heroinei şi ale morfinei, constituie o ameninţare din ce în ce mai mare la adresa sănătăţii. Deşi ele reprezintă o cotă de piaţă redusă, există tot mai multe raportări privind apariţia acestor substanţe şi efectele nocive pe care le produc, inclusiv intoxicaţii şi decese. Între 2009 şi 2016, în Europa au fost detectate douăzeci şi cinci de opioide sintetice noi (18 dintre acestea fiind fentanili).

Deoarece este nevoie doar de cantităţi mici pentru a produce mii de doze de stradă, opioidele sintetice noi sunt uşor de ascuns şi de transportat, reprezentând o provocare pentru organismele de combatere a drogurilor şi o marfă potenţial atractivă pentru crima organizată. Ele se găsesc sub diverse forme – în principal pudră, comprimate şi capsule –, iar, în prezent, unele dintre acestea sunt disponibile şi sub formă de lichide, fiind vândute ca spray-uri nazale.

Fentanilii fac obiectul unei analize atente. Aceste substanţe cu o potenţă excepţională – unele fiind de multe ori mai puternice decât heroina – au reprezentat peste 60 % din cele 600 de capturi de opioide sintetice noi raportate în 2015. Doar în 2016 au fost raportaţi, pentru prima dată, opt fentanili, prin sistemul de alertă timpurie. Aceste substanţe prezintă un risc important de intoxicare, nu doar pentru consumatori, ci şi pentru persoanele care pot fi expuse accidental la drog (de exemplu, prin contact cu pielea sau prin inhalare), cum ar fi lucrătorii poştali sau vamali şi personalul serviciilor de urgenţă.

La începutul anului 2017, EMCDDA a realizat evaluări ale riscurilor pentru doi fentanili (acriloilfentanil şi furanilfentanil), după ce au fost raportate peste 50 de decese asociate cu aceste substanţe. În prezent, pentru cele două se are în vedere instituirea unui control la nivel european. În 2016, agenţia a emis către reţeaua sa din întreaga Europă cinci alerte în materie de sănătate în legătură cu aceşti fentanili şi cu alţi fentanili noi.

Semne de creştere a disponibilităţii cocainei

Cele mai consumate droguri stimulante ilegale din Europa sunt cocaina, MDMA (denumit uneori „ecstasy” atunci când se prezintă sub formă de comprimate) şi amfetaminele (amfetamina şi metamfetamina). Consumul de cocaină este mai ridicat în ţările din vestul şi din sudul Europei – fapt care se reflectă în localizarea porturilor de intrare şi a rutelor de trafic –, în timp ce consumul de amfetamine predomină în nordul şi estul Europei. Piaţa drogurilor stimulante a devenit din ce în ce mai complexă în ultimii ani, odată cu apariţia unor droguri stimulante noi (de exemplu, fenetilamine şi catinone).

Datele obţinute în urma monitorizării apelor reziduale şi datele referitoare la capturi, preţuri şi puritate arată că este posibil ca disponibilitatea cocainei să fie din nou în creştere în anumite zone ale Europei. Între 2014 şi 2015 au crescut atât numărul capturilor, cât şi cantitatea capturată. În 2015, în UE au fost raportate aproximativ 87 000 de capturi de cocaină (faţă de 76 000 în 2014), însumând o cantitate capturată de 69,4 tone (faţă de 51,5 tone în 2014).
La nivelul oraşelor, un studiu care a analizat urmele de cocaină din apele reziduale urbane a constatat o tendinţă stabilă sau crescătoare pe termen lung pentru cele mai multe dintre cele 13 oraşe care dispun de date pentru perioada 2011-2016. Dintre cele 33 de oraşe care dispun de date pentru 2015 şi 2016, 22 au raportat o creştere a nivelului urmelor de cocaină, patru au raportat o scădere, iar şapte au raportat o situaţie stabilă.

Aproximativ 17,5 milioane de adulţi  europeni (cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani) au încercat cocaina într-un anumit moment din viaţa lor. Dintre aceştia, aproximativ 2,3 milioane sunt adulţi tineri (cu vârste cuprinse între 15 şi 34 de ani) care au consumat drogul în ultimul an. Anchetele naţionale întreprinse începând din anul 2014 până în prezent, arată în primul rând, stabilitatea nivelului de consum de cocaină.

Evoluţiile la nivel mondial ale politicilor referitoare la canabis: care sunt implicaţiile pentru Europa?

Modificările cadrului de reglementare a canabisului, care au avut loc recent în unele zone ale celor două Americi, au generat interes în rândul factorilor de decizie şi al publicului larg din Europa. Totuşi, niciun guvern naţional din Europa (UE-28, Turcia şi Norvegia) nu şi-a exprimat, până în acest moment, sprijinul pentru legalizarea consumului de canabis în scop recreativ, a precizat sursa citată.

Indiferent de eventualitatea unui impact mai de amploare asupra politicii în materie de droguri, existenţa unei pieţe a canabisului reglementată din punct de vedere comercial în unele ţări din afara Europei stimulează inovarea şi dezvoltarea de produse (de exemplu, vaporizatoare, lichide pentru ţigări electronice, produse comestibile), ceea ce poate influenţa, în timp, modelele de consum din Europa. În acest sens, raportul subliniază importanţa monitorizării şi necesitatea de a evalua potenţialele implicaţii pentru sănătate ale eventualelor schimbări viitoare.

Potrivit Raportului, aproximativ 87,7 milioane de adulţi europeni (15-64 de ani) au încercat canabisul într-un anumit moment din viaţa lor. Dintre aceştia, se estimează că aproximativ 17,1 milioane sunt europeni tineri (15-34 de ani) care au consumat canabis în ultimul an. Aproximativ 1% dintre adulţii europeni sunt consumatori zilnici sau aproape zilnici de canabis (consum timp de 20 de zile sau mai mult în ultima lună). Rezultatele celor mai recente anchete arată că ţările urmează, în continuare, modele divergente privind consumul de canabis din ultimul an. Canabisul este asociat, în continuare, cu probleme de sănătate şi în prezent reprezintă cauza celei mai mari părţi (45%) din numărul persoanelor admise la tratament pentru consum de droguri în Europa (UE-28, Turcia şi Norvegia). În general, numărul raportat de persoane admise la tratament pentru prima dată pentru probleme generate de consumul de canabis a crescut de la 43 000 în 2006 la 76 000 în 2015.

UE şi SUA: comparaţie între consumul de substanţe în rândul elevilor

Monitorizarea consumului de substanţe în rândul elevilor oferă o perspectivă valoroasă asupra comportamentelor de risc actuale ale tinerilor şi asupra eventualelor tendinţe viitoare. Raportul din acest an compară modelele pe termen lung ale consumului de substanţe în rândul elevilor europeni şi americani (în vârstă de 15-16 ani), în urma publicării în 2016, a două anchete majore efectuate în şcoli. Anchetele arată o scădere a consumului de alcool şi a fumatului în rândul elevilor din Europa şi din SUA, în timp ce situaţia consumului de canabis pare să fie mai stabilă.

Nivelul consumului de canabis din ultima lună în rândul elevilor europeni care au participat la anchete (21 de ţări din UE şi Norvegia) a fost de aproximativ jumătate (8%) din cel raportat în SUA (15%).  Consumul de tutun din ultima lună a fost de aproape patru ori mai mare în rândul elevilor din Europa (23%) decât în rândul elevilor din SUA, unde s-a înregistrat un nivel scăzut, de doar 6%. Nivelul consumului de tutun în rândul elevilor din SUA a fost de mai puţin de jumătate din nivelul consumului de canabis în cadrul acestui grup. Procentajul elevilor europeni care au declarat că au consumat alcool în ultima lună a fost de peste două ori mai mare (49%) decât cel raportat de colegii lor americani (22%).

 „Pe măsură ce fenomenul drogurilor continuă să evolueze, răspunsurile Europei la această problemă trebuie să evolueze la rândul lor. Primul pas către atingerea acestui scop constă în înţelegerea provocărilor cu care ne confruntăm: EMCDDA depune toate eforturile pentru a furniza cele mai pertinente date cu privire la situaţia drogurilor din întreaga Europă. Datele prezentate în acest an în Raportul european privind drogurile compară situaţiile naţionale şi evidenţiază clar ameninţările emergente, ajutând astfel factorii de decizie să acţioneze cu eficacitate. Analizele efectuate de EMCDDA sunt cruciale pentru a asigura relevanţa noului plan de acţiune al UE în materie de droguri pentru următorii patru ani. Promovarea unei culturi bazate pe dovezi, în elaborarea politicilor referitoare la droguri, reprezintă o contribuţie esenţială la crearea unei Europe mai sănătoase şi mai sigure.” , a concluzionat Preşedintele Consiliului de administraţie al EMCDDA, Laura d’Arrigo.

Sursa: https://www.news.ro/social/raport-european-privind-drogurile-2017-numarul-deceselor-prin-supradoza-in-crestere-pentru-al-treilea-an-consecutiv-1922400006352017061817021369

Leave a comment

Your email address will not be published.


*


clinica-aliat-suceava.ro aplică noua politică de protecție a datelor cu caracter personal. Prin continuarea navigării pe site confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie.